Domeniul: Pace, justiție și instituții eficiente

Subdomeniul: Legislație, reforme și combaterea corupției

Traficul de persoane este generat și întreținut de diverse alte fenomene sociale, precum sărăcia, corupția, marginalizarea socială și discriminarea, sub toate formele. Fenomenul traficului de persoane a cunoscut si a parcurs mai multe etape, generate de schimbările în plan economic, social și politic pe care România le-a traversat în ultimii ani. Tendința generală este una descendentă, cu două excepții, când curba descendentă este întreruptă (2009 și 2014).

După aderarea produsă în 2007, țara noastră și-a intensificat eforturile de a reduce/combate traficul de persoane, instituțiile statului luându-și angajamentul de a asigura respectarea drepturilor omului, condiție fundamentală a apartenenței la Uniune. Anul 2010 marchează o amplificare a fenomenului, potrivit analizelor specialiștilor în domeniu, creșterea fiind înregistrată în segmentul de victime care au acceptat recrutarea pentru prostituție, exploatarea sexuală fiind principala modalitate de traficare, spre deosebire de perioada 2007-2009, când exploatarea prin muncă era componenta majoritară. Creștere a înregistrat și numărul de minori traficați și, tot atunci, au fost raportate primele victime de gen masculin exploatate sexual. Creșterea din anul 2010 este justificată prin expansiunea majoră atât a traficului intern (între granițele țării), cât și extern, Italia și Spania fiind principalele țări de destinație.

Până în anul 2017 traficul intern continuă să scadă deși rămâne la un nivel preponderent, victimele minore traficate fiind preponderente. Populația victimelor include, pentru prima dată, o persoană traficată ce avea o altă cetățenie decât cea română. Una din concluziile rapoartelor de specialitate relevă faptul că educația primită de victime condiționează negativ aderența acestora la ofertele primite din partea traficanților. La fel și mediul de proveniență, cel rural păstrându-se preponderent pe întreaga perioadă ilustrată în grafic. Preponderența exploatării sexuale se remarcă în rândul victimelor identificate, indiferent de destinația exploatării, internă sau transnațională.